Guvernul oferă posibilitatea de a alege între pensie şi salariu

În primul rând, vreau să îmi cer scuze pentru absenţa îndelungată de pe blog, determinată, în mare parte de vacanţa prelungită de sărbători, apoi de alte proiecte demarate la locul de muncă şi, în ultimele zile, de un virus care mi-a afectat calculatorul. Am reuşit să-l neutralizez în cele din urmă, aşa că m-am întors.

Vreau să încep prin a-mi exprima susţinerea pentru noua ordonanţă de urgenţă emisă de guvernul Boc, care nu mai permite ca în România să se realizeze cumulul între pensie şi salariu la stat. Şi o să vă explic de ce:

În primul rând, indiferent de venitul din salarii realizat după reangajare (fie că sunt 1000 de lei la un profesor - deşi la unul care are o vechime de 30 de ani ajunge pe la 1800 de lei - fie că sunt 13.500 de lei la un diplomat), oricum mi se pare o fraudă a sistemului, atâta timp cât respectivul a ales anterior să iasă la pensie. Din acest motiv, mi se pare corectă această ordonanţă, deoarece îi dă dreptul să aleagă între pensie şi salariu, nu i le ia pe amândouă. Iar dacă respectivul se simte încă în putere să muncească, îi dă dreptul să muncească, iar dreptul la pensie i-l rezervă pentru momentul când se va retrage definitiv din piaţa muncii. Unde este nedreptatea? Sau îngrădirea dreptului la muncă?

În al doilea rând, această ordonanţă a fost transformată într-o adevărată tragedie de către presă, în special de Antene, care au arătat cât de mult îi afectează ea pe marii actori ai României. Cu tot respectul pe care îl port acestora, pentru ceea ce au realizat în viaţă (lucruri de care eu nici nu o să mă apropii vreodată), totuşi, ordonanţa nu le-a interzis să mai profeseze. Pur şi simplu le-a dat posibilitatea să aleagă între pensie şi salariu. Şi dacă tot se plâng că pensia este foarte mică, de ce este atât de greu să renunţe la ea şi să rămână în activitate? Pentru că nu cred că un salariu de actor cunoscut este atât de mic, în condiţiile în care un bilet la un spectacol la care cap de afiş erau Maia Morgenstern şi Ioan Gyuri Pascu era 50 de lei de persoană (ceea ce pentru mine este, cum am recunoscut la momentul respectiv, destul de mult - totuşi, spectacolul s-a jucat cu sala plină)

În al treilea rând, dacă aştia bătrâni ţin şi cu dinţii de posturile lor, noi, cei tineri, unde să mai încăpem? Când să ne mai afirmăm? Trebuie să aşteptăm să moară ca să putem să ne lansăm?

Aşa că domnilor pensionari-salariaţi, renunţaţi la una din cele două, în special la salariu şi lăsaţi-ne şi pe noi, cei tineri, să ne formăm ca profesionişti şi să muncim, pentru că voi aţi primit destule de la statul asta (casă, loc de muncă pentru care nu-ţi cerea experienţă ş.a.), pe când noi trebuie să luptăm zilnic pentru ele.

Sursa foto: www.gov.ro